
Miopia sau tulburările vederii de departe afectează o proporție semnificativă a populației, dar această afecțiune oftalmologică este ușor corectată prin tratament optic (ochelari de vedere, lentile de contact) sau chirurgical.
Persoanele cu miopie sau tulburări ale vederii de departe prezintă dificultate în vederea obiectelor situate la distanță, dar văd bine obiectele din imediata apropiere. De exemplu, o persoană mioapă poate să nu fie capabilă să vadă semnele de circulație situate la distanță pe autostradă, ci doar de la câțiva metri distanță.
Pacienții cu miopie prezintă o tulburare de refracție. În cazul acestor persoane globul ocular prezintă axul antero-posterior prea lung sau corneea are curbură prea accentuată, astfel că lumina care pătrunde în ochi nu este focalizată corect. Imaginile sunt focalizate în fața retînei, porțiune a ochiului ușor sensibilă la lumină, cauzând o vedere neclară. Miopia are caracter familial și de obicei debutează în copilărie. În mod normal afecțiunea stagnează, dar se poate și agrava pe masură ce se înaintează în vârstă.
Cele mai comune forme de tratament includ purtarea ochelarilor și a lentilelor de contact (doar cu lentile divergente), precum și o procedură chirurgicală refractivă oculară, dar aceasta este recomandată doar persoanelor cu un anumit grad de miopie, precum și cu o vârstă nu foarte înaintată.