Hipermetropia este o tulburare de refracție, frecvent întâlnită, dată de forma și lungimea globului ocular (ochiul este prea scurt sau curbura corneei este plată).
În cazul hipermetropiei, razele luminoase nu sunt focalizate pe retină, fiind deviate în spatele retinei, generând astfel o imagine imprecisă, neclară a obiectelor aflate în apropiere.
Persoanele ce suferă de hipermetropie văd bine la distanță și văd obiectele depărtate mai aproape decât sunt în mod obișnuit, deși tulburările sunt și la nivelul vederii de aproape și la vederea la distanță. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme în a focaliza Imaginile apropiate și nu pot realiza activități precum cititul sau cusutul.
Globul ocular al persoanelor hipermetrope este mai scurt decât normal și ca urmare, razele de lumină care intră în ochi sunt focalizate în spatele retinei.
Mulți copii se nasc cu hipermetropie, dar unii dintre ei se vindecă odată cu alungirea globului ocular odată cu creșterea normală a organismului.
Oamenii confundă hipermetropia cu presbiopia, afecțiune în care există de asemenea dificultăți în vederea de aproape, dar care are o cu totul altă cauză. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu vârsta, atât la persoanele cu hipermetropie, cât și la miopi și la emetropi (persoane care nu au tulburări de vedere) – acest lucru poartă numele de presbiopie.
Cele mai comune forme de tratament înclud purtarea ochelarilor și a lentilelor de contact.
Specialistul în optometrie dorește să vă sensibilizeze în privița importanței depistării precoce a deficiențelor oculo-vizuale și tratamentul acestora la copii.
În ceea ce privește copiii, trebuie mai înainte de toate să subliniem importanța prevenirii în problemele oculo-vizuale. De fapt, părinții pot favoriza o mai bună dezvoltare și funcționare a ochilor și a vederii copilului lor, fiind bine informați.
Este cunoscut că un copil achiziționează 80 % din cunoștînțele sale prin intermediul vederii, o problemă de funcționare oculo-vizuală are adesea efectul de a încetini înflorirea sa atât pe plan fizic, cât și psihic.
Importanța prevenirii vizuale este reală.
Igiena vizuală a copilului:
- lumina: indispensabilă (de ex. veioza aprinsă);
- patul: în mijlocul camerei și schimbați des poziția;
- alăptarea: alternând partea;
- jucării: mobile deasupra patului și schimbați adesea poziția copilului.
Prevenirea:
- jocuri educative: cuburi, modelarea formelor, cărți cu imagini, desenat;
- televizor: evitați abuzul și puneți-l să privească la o distanță de 2-3 metri într-o încăpere bine luminată;
- postura: activitatea copilului (scris, citit) trebuie facută la o distanță echivalentă lungimii antebrațului;
- iluminat: sursa de lumină trebuie plasată la stânga pentru dreptaci și invers pentru stângaci, niciodată în fața copilului.
În calitate de părinți puteți să vă ajutați specialistul în optometrie remarcând:
- Aparența ochilor: roșii, pliați, care lacrimează, sensibili la lumină;
- Văicărelile: zăpăceala, dureri de cap, vedere dublă, ochi care ustură sau se încălzesc, etc.;
- Comportamentul vizual și motor: copilul care plisează ochii, își freacă sau închide ochii, clipește des, își mișcă capul când citește sau se joacă, are adesea capul înclinat, adoptă o postură greșită, îi lipsește concentrarea, are o proastă coordonare ochi-mână sau generală (se izbește peste tot).
Optometristul este în măsură să evalueze dacă anumite componente vizuale ale copilului dumneavoastră îi permit o funcționare eficace.
